Impostura în medicină

În situații de criză, când nu știm sigur ce e de făcut, nu ne rămâne decăt să improvizăm. Desigur că alegerile sunt dictate atât de cunoștințele noastre, cât și de conștiința fiecăruia. În contextul medicinii actuale bazată pe dovezi, acest comportament poate fi acceptat doar cu condiția oferirii de informații oneste pacientului, de a cărui viață suntem direct responsabili.

De exemplu, ii spunem unui pacient că, în situația lui, ghidurile de practică medicală nu oferă recomandări cu grad satisfăcător de încredere, sau soluțiile posibile nu ne sunt la îndemână. Îi prezentăm opțiunile disponibile, dintre care unele pot fi experimentale, și îl ajutăm să aleagă ceea ce ii este mai de folos. În cazul în care acceptă o astfel de terapie (off-label, experimentală, compassionate use), alegerea trebuie să se facă obligatoriu sub forma unui studiu clinic, pentru ca informațiile acelei alegeri să fie riguros recoltate și analizate pentru a putea fi de folos pentru recomandări ulterioare (pro sau contra).

Este binecunoscut efectul placebo, adică modificările emoționale pot influența atât percepția noastră asupra unei boli, cât și chiar evoluția acelei condiții patologice. Apoi, marea majoritate a bolilor se vindecă, mai mult sau mai puțin, doar prin resursele proprii ale organismului, fără nici o contribuție externă. Diverse terapii adjuvante pot da o mână de ajutor organismului în acest proces, dar greul îl duce acesta (deci să avem mare grijă de corpul nostru). Acestea fiind spuse, mă mâhnește profund să văd cum diverși impostori sunt lăsați să practice o medicină de secol XVIII, fără a exista vreun control competent asupra practicilor și metodelor folosite.

Situație concretă: oxigenoterapia hiperbară se studiază și folosește de aproape 200 de ani. Beneficiile sunt numeroase, dar în puține situații sunt cu adevărat importante. Se cunosc multe din mecanismele prin care oxigenul (hiperbar) acționează la nivelul celulelor și organelor și, pe baza acestor cunoștințe, există niște indicații clare de tratament (1, 2, 3). Experții din domeniu analizează periodic cunoștințele și dovezile existente și modifică ghidurile de tratament. Profitând de disperarea unor pacienți, unii medici (de peste tot, nu doar la noi) îi conving pe aceștia că terapia cu oxigen hiperbar le va aduce beneficii importante. Pe lângă că îi fac să se expună unor riscuri deloc neglijabile, le cauzează și pierderea șansei unei terapii verificate, pe lângă pierderile financiare. Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizice funcționează, funcționează și tratamentele clasice, dar ingredientul minune al terapiei lor nu este recomandat de nici o societate serioasă. Oare pacienții nu ar trebui să știe? Sau autoritățile să îi protejeze?

Referințe:

1 Undersea & Hyperbaric Medical Society

2 European Committee for Hyperbaric Medicine

3 Società Italiana Medicina Subacquea ed Iperbarica

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *